peste satul copilăriei
îngropat
în zăpada vestitoare de belşug,
bătrânul Crăciun al strămoşilor,
cu o seară de Ajun arhaic,
când vraja
străvechilor colinzi
umplea uliţele şi casele
trecând din prispă în prispă,
urcându-se pe lângă hornuri
până la cer,
şi lasă Doamne,
aceeaşi pace sfântă să-mi picure
acum în suflet liniştea divină.
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen